La alfabeta brami es la plu vea de la alfabetas de India e Asia sude-este. La xiselas plu vea es los de la Proclamas de Axoca, ce es de la sentenio tre aec. Es posable ce la usa de la alfabeta estende a la sentenio ses aec.

La evolui de la alfabeta brami de 250 aec a 800 ec
Letera Mātrā
(con ka)
IAST e
Sanskrito AFI
Letter Mātrā
(con ka)
IAST e
Sanskrito AFI
𑀅 𑀓 a - /ə/ 𑀆 𑀓𑀸 ā - /aː/
𑀇 𑀓𑀺 i - /i/ 𑀈 𑀓𑀻 ī - /iː/
𑀉 𑀓𑀼 u - /u/ 𑀊 𑀓𑀽 ū - /uː/
𑀋 𑀓𑀾 ṛ - /r̩/ 𑀌 𑀓𑀿 ṝ - /r̩ː/
𑀍 𑀓𑁀 l̩ - /l̩/ 𑀎 𑀓𑁁 ḹ - /l̩ː/
𑀏 𑀓𑁂 e - /eː/ 𑀐 𑀓𑁃 ai - /əi/
𑀑 𑀓𑁄 o - /oː/ 𑀒 𑀓𑁅 au - /əu/

La "matra" es la forma de la vocal usada con un consonante, en esta esemplos, 𑀓 "ka".

Consonants edita

Esplodente Nasal Prosiminte Fricante
Vose → Sin vose Con vose Sin vose Con vose
Aspira → No Si No Si No Si
Velal 𑀓 /k/ 𑀔 /kʰ/ 𑀕 /g/ 𑀖 /ɡʱ/ 𑀗 /ŋ/ 𑀳 /ɦ/
Palatal 𑀘 /c/ 𑀙 /cʰ/ 𑀚 /ɟ/ 𑀛 /ɟʱ/ 𑀜 /ɲ/ 𑀬 /j/ 𑀰 /ɕ/
Retroflexe 𑀝 /ʈ/ 𑀞 /ʈʰ/ 𑀟 /ɖ/ 𑀠 /ɖʱ/ 𑀡 /ɳ/ 𑀭 /r/ 𑀱 /ʂ/
Dental 𑀢 /t̪/ 𑀣 /t̪ʰ/ 𑀤 /d̪/ 𑀥 /d̪ʱ/ 𑀦 /n/ 𑀮 /l/ 𑀲 /s/
Labial 𑀧 /p/ 𑀨 /pʰ/ 𑀩 /b/ 𑀪 /bʱ/ 𑀫 /m/ 𑀯 /w, ʋ/

La letera final no cabe en la table a supra; lo es 𑀴 ḷa - .



Sistemes de scrive model
Logografias Cuneforma | Ieroglifos | Xines | Canji | Maia
Silabarios Tsalagi | Canadianes orijinal | Catacana | Hiragana | Linial B
Abjades Alfabeta orijinal | Arabi | Fenisia | Arami | Ivri | Maniste | Nabatea | Sogdian | Suri | Tifinagh | Ugaritica
Abugidas Bangla | Brami | Calinga | Canada | Caxmiri | Devanagari | Granta | Gujurati | Gupta | Gurmuci | Hanunuo | Itiopian | Mianmar | Odia | Sindi | Sinhales | Tai | Tamil | Telugu | Tengwar | Tibetan | Tocarian
Alfabetas completa Adlam | Bopomofo | Cartuli | Cirilica | Copta | Deseret | Deutx | Elinica | Eres | Etrusca | Glagolitica | Goto | Haieren | Hangul | Latina | Mandaia | Mongol | Ogam | N'ko | Runas | Shaw | Turces vea | Uigur
Otra cosas Scrive corente | Stenografia | Transcrive | Alfabeta Fonetical Internasional (AFI) | Unicode